Dumnezeu chiar lasă războiul să se întâmple şi de ce pacea durează atât de mult?, partea 4 din 4

Oamenii înșiși trebuie, de asemenea, să înțeleagă și să accepte acest lucru, și să se întoarcă la Calitatea Raiului, inclusiv compasiunea, inclusiv bunătatea, inclusiv a fi de ajutor celorlalți. Și, mai presus de toate, nu vă ucideți niciodată propriii copii sau să ajutați oamenii să-și ucidă copiii și/sau să ucidă persoanele-animale nevinovate sau să ajutați la uciderea persoanelor-animale nevinovate, și chiar să le mâncați.

Mă rog cu adevărat ca într-o zi fiecare dintre voi să vedeți acea imagine în interiorul vostru, cum funcționează karma pentru a vă face să suferiți mai târziu. Unii suferă imediat. Există multe povești adevărate despre oameni care ucid persoane-câini sau ucid persoane-animale și suferă teribil după aceea și aproape imediat. Iar unii vor suferi mai mult timp după aceea, deoarece s-ar putea să aibă niște merite mari din viața sau viețile lor anterioare care îi vor proteja într-o anumită măsură sau până la un anumit moment. Dar după aceea, în cele in urmă vor trebui să plătească pentru asta pentru că nimeni nu are un merit nelimitat care este capabil să te protejeze de karma ta negativă.

„Karma îngrozitoare a unui proprietar de magazin de fructe care a ucis nemilos un cocoş!”

HOST: Prima noastră poveste a avut loc în 2019 și a fost împărtășită de un budist laic care a fost martor la consecințele karmice sfâșietoare cu care s-a confruntat un cuplu numit Tuấn și Hoa.

Narrator: Am auzit strigătele disperate ale găinilor – un sunet ascuțit, străpungător, care a spulberat tăcerea din jurul meu. M-am oprit și, instinctiv, am aruncat o privire spre Tuấn care stătea în apropiere, cu mâna stângă strângând gâtul unui cocoș cu pene aurii, în timp ce mâna dreaptă ținea un cuțit strălucitor. Cocoșul se zbătea cu înverșunare, bătând din aripi cu putere, dar nu putea să se elibereze. Într-o clipă, lama a tăiat, iar un jet de sânge roșu aprins a țâșnit, vărsându-se pe podeaua de ciment crăpată în timp ce strigătul final al păsării a fost întrerupt. […] Dar ceea ce mi-a provocat un fior și mai profund a fost fața lui – complet lipsită de expresie. Nici o singură încruntare, nici măcar o clipire. A îndeplinit gestul ca o mașinărie, de parcă viața pe care tocmai o luase nu însemna absolut nimic. […]

Într-un vis încețoșat, m-am trezit stând în fața magazinului de fructe, dar nu era scena familiară din timpul zilei. Cerul era negru ca smoala și nu era niciun suflet la orizont. […] Deodată, un cocoș uriaș a apărut în mijlocul curții mici. Era de cel puțin zece ori mai mare decât un cocoş obișnuit, cu pene roșii aprinse ca focul. Ochii lui rotunzi și strălucitori luciau puternic în întuneric, privindu-mă fix. Voiam să fug, dar picioarele mele se simțeau grele, înfipte în pământ, nu mă puteam mișca. Cocoșul nu cânta și nici nu se zbătea; stătea pur și simplu acolo, nemişcat, ochii lui arzători păreau să-mi străpungă sufletul. Apoi a vorbit – nu a cântat, ci a vorbit cu o voce profundă, clară, ca a unui om: „Va plăti cu propriile picioare. S-a vărsat sânge, datoria trebuie plătită.”

HOST: După ce a avut acel vis profetic ciudat, budistul laic nu a putut decât să se roage în tăcere ca Tuấn să se trezească înainte să fie prea târziu. Dar când karma s-a maturizat pe deplin, consecințele ei nu întârzie să apară. În iarna anului 2023, Tuấn a suferit un accident grav în timp ce se îndrepta să livreze persoanele-găini unui client.

Narrator: Tuấn zăcea în patul de spital, cu fața palidă, picioarele înfășurate strâns în bandaje, deși pete roșii pătrunseseră deja prin pânza albă. Doctorul mi-a spus că suferise o fractură severă de femur alături de leziuni majore la coloană vertebrală. Au făcut tot ce au putut cu operația, dar șansele ca el să mai poată merge vreodată erau aproape zero. Era paralizat de la talie în jos, probabil pe viață.

HOST: Într-o zi, copleșit de vinovăție și remușcări, Tuấn și-a exprimat dorința de a-l întâlni pe budistul laic.

Narrator: „Am greșit”, a spus el, cu lacrimile curgându-i pe față. „Nu ar fi trebuit să le omor. Nu ar fi trebuit să batjocoresc karma. Acum cred în ea… dar este prea târziu!” […] „Noaptea trecută, am visat un bărbat îmbrăcat în negru, cu fața neclară, stând în colțul camerei mele. Nu a scos niciun cuvânt, doar a arătat spre picioarele mele și a râs. Dar râsul nu părea uman, suna de parcă ar fi venit din adâncurile subterane. Apoi a vorbit: „Acesta este doar începutul. Sângele nu este suficient. Datoria nu este încă plătită.” M-am trezit brusc, dar frigul din acel vis încă mă învăluia, părea real.” […]

I-am luat mâna și am încercat să vorbesc calm: „Tuấn, acum că ți-ai dat seama de greșeala ta, nu este prea târziu. Te rog, pocăiește-te sincer, recită Numele lui Buddha, și cere iertare. Ce ai semănat, trebuie într-adevăr să plătești, dar remușcarea sinceră te poate ajuta să ușurezi povara karmei.” El a dat din cap, cu lacrimile curgând și mai abundent: „Tu nu înțelegi. O simt acum! Moartea nu este sfârșitul. Mă tem că următoarea viață va fi chiar mai rea decât aceasta. Am ucis atâtea găini… Datorez atâtea vieți… Cum aș putea vreodată să plătesc totul?!”

Extrase din „Presupusele consecinţele imediate de pe urma uciderii unui câine în prima zi a lunii anului lunar”

Narrator: Vàng era legat strâns de trunchiul unui cocotier, cu toate cele patru picioare legate cu frânghie, zgarda strânsă atât de tare încât tremura, de parcă își simțea soarta. Ochii lui mari erau înroșiți, implorând în tăcere cei cinci bărbați, în timp ce coada îi atârna. […] Tý Ðen a ridicat cuțitul, lama de oțel tăind gâtul câinelui. Sângele roșu aprins a țâșnit ca un șuvoi, stropind într-un vas vechi de ceramică pe care Tư Lùn îl ținea, răspândindu-se pe pământul uscat, crăpat. Vàng se zbătea, cu ochii larg deschiși, strălucind de ură ca și cum ar fi încercat să-și întipărească soarta în mințile celor cinci bărbați. […] Tý Ðen își ridică vocea arogant, ca un rege care declară război: „Până la fund, fraților! Carnea de câine în prima zi aduce noroc tot anul. Nu mă tem de niciun zeu sau spirit!” […] În acea noapte, întregul sat a fost trezit de urletele lungi și jalnice ale câinilor, care răsunau din câmpuri până la malul râului. Nu era doar un singur câine, ci aparent zeci, urlând de aproape și din departe, ca și cum ar fi chemat spirite din întuneric. Copiii țipau, în timp ce bătrânii tremurau, murmurând rugăciuni budiste. […]

Tư Lùn, cel mai vorbăreț din grup a început să trăiască în frică după noaptea în care urletele câinilor au răsunat prin sat. […] L-a visat pe Vàng, cu sânge picurându-i de la gât, cu ochii aprinși în roșu, stând la ușa lui și privindu-l fix. […] În a doua noapte, Tư Lùn nu putea să doarmă. […] S-a uitat prin crăpătura din ușă și a înghețat de groază la vederea unui câine mare și negru cu ochii strălucind ca niște cărbuni aprinși. […] A țipat și a fugit în curte, încercând să ajungă la casa unui vecin. Dar chiar când a ieșit din alee, o căruță cu trei roți a apărut de nicăieri, mișcându-se ca o rafală de vânt mortală și l-a doborât. […]

Ba Mập, zdruncinat de moartea lui Tư Lùn, a început să nu mai poată dormi și mânca, chinuit ca și cum ar fi bântuit de o fantomă. […] În a treia noapte, a decis să nu rămână acasă și a fugit la casa unei rude aflată la capătul îndepărtat al satului. […] În jurul miezului nopții, urletele câinilor răsunau chiar lângă fereastră, chemându-l pe nume într-un mod înfiorător, îngrozitor. Tremurând, a strâns pătura și a murmurat printre suspine: „Te implor, nu o voi mai face.” Deodată, o pocnitură ascuțită s-a auzit de pe acoperiș, ca o creangă care se rupe. S-a repezit în curte, încercând să fugă înapoi la casa mamei sale, dar de îndată ce a ajuns în stradă, un camion scăpat de sub control a apărut de nicăieri și l-a lovit. […]

Hai Rô, îngrozit de moartea lui Ba Mập, a căzut într-o stare de panică extremă. […] În a patra noapte, urletele câinilor se auzeau din plantația de bananieri din spatele casei sale, triste și înfiorătoare, ca și cum ar fi chemat spiritele. A fluturat cuțitul spre întuneric, dar acesta s-a rupt și a căzut cu o pocnitură ascuțită, ca un avertisment din lumea de dincolo. A alergat spre râu, sperând să se ascundă pe o barcă, crezând că apa ar putea alunga spiritele neliniștite. Dar când a pășit pe podul de bambus, acesta s-a rupt, iar el a căzut în râu, fiind lovit la gât de elicea bărcii. […]

Năm Sẹo, cel mai dur din grup, a încercat să pară neînfricat, dar, în adâncul sufletului frica îl cuprinsese deja. […] În a șasea noapte, pe o ploaie măruntă, Năm Sẹo a decis să părăsească satul, crezând că fuga departe va rupe blestemul. […] Sub ploaia rece, a auzit urlete din tufișuri și a râs sfidător, spunând: „Câine vagabond, zici? O să te prind și o să te fac carne.” […] A urmat sunetul urletului, adâncindu-se pe măsură ce ploaia se intensifica. […] În fața lui se afla un cocotier mare, cu ramuri groase și încâlcite. […] Sub copac, Vàng stătea nemișcat, ud leoarcă, cu ochii aprinși în roșu, limba pătată de sânge. […] Năm Sẹo a înghețat, inima îi bătea nebunește. […] Vàng a urlat, un sunet pătrunzător care răsună prin pădure ca un blestem final. […] Năm Sẹo a fugit spre drum, încercând să se întoarcă în sat, dar o motocicletă a apărut de nicăieri și l-a lovit. […]

Tý Ðen, ultimul supraviețuitor, trăia acum într-o teamă copleșitoare. […] A căzut în genunchi și a implorat cu voce sufocată, ca un om fără speranță: „Te rog, salvează-mă! Am greșit! Nu o voi mai face!” […] În a șaptea noapte, a decis să meargă cu motocicleta la micul altar de pe malul râului. Îngenunchiat în fața altarului, a aprins tămâie și s-a rugat cu voce tremurândă: „Am greșit, mă căiesc sincer. Vàng, te rog, iartă-mă.” […] Pe drumul de întoarcere, o căruță cu trei roți a accelerat brusc spre el și s-a ciocnit cu vehiculul său. Tý Ðen a fost aruncat la pământ, sângerând rău, dar a supraviețuit.

Înainte de a vă urma pentru a practica spiritual, eram un pescar care lucra pe mare. Am ucis numeroase ființe în apă, și pentru o lungă perioadă de timp când eram încă tânăr, puțin peste 25 de ani, aveam deja atât de multe boli legate de dieta cu carne, cum ar fi sinuzita cronică, boli cardiovasculare, dureri articulare, hernie de disc, și claustrofobie. În acea perioadă, aveam dureri mari. Am mers la mulți medici, dar fără niciun rezultat. Într-o zi, fratele meu mai mare, care practică spiritual alături de Maestră m-a sfătuit să renunț la pescuit, să devin vegan și să practic spiritual. Ascultându-l pe fratele meu, am devenit vegan și am citit cărțile Maestrei. Apoi, după o perioadă de timp, am fost inițiat de Maestră pe 1 noiembrie 2014, și am practicat Metoda Quan Yin până în prezent. Sănătatea mea s-a îmbunătățit treptat, iar acum sunt normal și sănătos. Atât iubirea, cât și înțelepciunea mea se îmbunătățesc. Aș dori să-i povestesc Maestrei una dintre experiențele mele interioare:

Odată, în timpul meditației, am observat brusc niște pete roșii pe stomacul meu, care se măreau încet, și am fost uimit să văd multe creaturi târându-se afară din ele, cum ar fi persoane-sepie, -caracatiță, -pești mici etc. A fost foarte dureros. Multe dintre ele nu voiau să iasă, așa că a trebuit să-mi folosesc mâna pentru a le scoate pe fiecare din corpul meu. În acel moment, am simțit o durere de nedescris! Și când au ieșit toate, m-am simțit foarte ușurat. Am înțeles în tăcere că atunci când am urmat-o pe Maestră pentru a practica Metoda Quan Yin, Maestra a preluat asupra Sa numeroasele mele karme din trecut și mi-a rezolvat karma fixă, pe care ar fi trebuit să o plătesc timp de multe vieți. Dvs. aţi scurtat aceste plăți la o singură sesiune de meditație, astfel încât corpul meu a devenit mai sănătos și am putut continua să practic pentru a fi înălțat.

Și datorită Puterii de Binecuvântare a Maestrei care mi-a pătruns corpul în timpul meditației, ființele pe care le-am ucis m-au iertat și au ieșit din corpul meu. Vă mulțumesc atât de mult că m-ați salvat de ignoranța mea în această lume. […]

Una dintre rudele mele s-a îmbolnăvit după ce a primit a doua doză de vaccin împotriva COVID-19. A fost o cistită gravă cu inflamație a uretrei. După ce a consultat mai mulți medici, niciunul nu a putut identifica despre ce fel de bacterie era vorba și, prin urmare, nu a putut prescrie medicamentul potrivit. Suferea prea mult ca să poată merge la muncă. În timpul meditației, am văzut că uretra ei eliminase oase și pene de persoane-găină. Mi-am dat seama că boala ei era răsplata karmică pentru consumul de carne. (Persoanele-găină au venit să-și ia răzbunarea.) […]

Odată mi-am făcut curaj să trimit un mesaj de inimă la Supreme Master TV, și într-o zi am văzut că a fost difuzat! […] Ceea ce nu mă așteptam era ca Maestra să-mi lase și Ea un mesaj în ciuda programului Său încărcat, care a fost o Iubire foarte blândă care depășește orice cuvinte. […] Apropo, Maestra a subliniat importanța veganismului în răspunsul Ei. M-am grăbit să verific listele cu abatoarele înregistrate. Ceea ce m-a șocat a fost faptul că abatoarele sunt concentrate în cea mai mare parte în zonele unde sunt mai multe dezastre! […]

Tatăl meu iubea foarte mult să mănânce carne de persoane-animale, înainte. Când avea 39 de ani, o călugăriță l-a sfătuit să devină vegan la vârsta de 40 de ani. Era foarte nemulțumit de acest sfat. Deși după ce a împlinit 40 de ani afacerea noastră de familie a început să decadă treptat, el tot mânca multă carne de persoane-animale la fiecare masă. Abia la vârsta de 68 de ani a început să se îmbolnăvească după ce recompensele sale binecuvântate din viață s-au epuizat; și-a dat seama brusc că viața lui se schimbase. Cu toții l-am sfătuit să devină vegan. Era reticent să facă acest lucru, dar pentru a-și salva propria viață, a încercat să fie vegan. Dieta vegană a făcut ca procesul său de vindecare să fie mult mai lin. […]

Bine. Acesta ar trebui să fie răspunsul pentru întrebarea pe care mi-aţi pus-o: „De ce lasă Dumnezeu să aibă loc războiul?” și „De ce durează atât de mult să vină pacea în ciuda faptului că toți marii lideri ai lumii se străduiesc din greu să negocieze conflictul armat, jocul de război, pentru a face situația pașnică și suportabilă din nou, pentru a face ca lumea sau țările să aibă din nou pace și o viață decentă.” Nu vreau să vorbesc prea mult despre asta, pentru că ați putea crede că vreau să… vreau să vă convertesc în a fi discipolii mei. Nu, nu. V-am spus de multe ori. V-am prezentat multe alte credințe, multe alte organizații religioase, multe sisteme de credințe. Vi le-am prezentat, ceea ce știu deja. Dar încă simt că mulți dintre voi nu înțelegeți încă, așa că am încercat să vorbesc iar și iar, deşi nu-mi place prea mult.

Mi-ar plăcea foarte mult să am o viață pașnică, o viață normală ca toată lumea, cu practica mea spirituală obișnuită, până când Dumnezeu îmi va permite să mă întorc Acasă. Dar nu pot să tac mereu văzând oameni care suferă în ignoranță, iar ignoranța lor le provoacă cu adevărat durere și suferință în această viață și după aceea în iad. Și după iad, continuă: poate devii un om, o persoană-animal, și suferi iar și iar și iar, fără să ieși niciodată din acest ciclu.

Toate acestea mă țin trează. Plâng mult. Așa că încă încerc să vă reamintesc. Sper că unii oameni, unii dintre voi, vor înțelege și vor încerca să se întoarcă la standardul uman adevărat, o măsură acceptată de toate Raiurile, și chiar şi de iad. Chiar și maya, dacă sunteţi virtuoşi, aveţi moralitate, ei nu îndrăznesc să se apropie ca să-i vedeţi, ca să nu mai vorbim de a vă face rău sau de a vă duce în iad, nu. Dar dacă vreunul dintre oameni nu are moralitate, nu are virtuți, fie doar şi în gândire, atunci ei vor avea șansa să vină la voi și să vă facă rău și să vă facă să deveniți mai răi – să vă slăbească apărarea și voința.

Pentru că atunci când gândești sau când faci lucruri care nu sunt ca în Rai, care sunt ca în iad, atunci îți scazi vibrația, standardul tău de valoare. Vei deveni ca ei – ca o persoană din iad sau ca un diavol, ca răul sau ca o entitate foarte nedemnă. Nu ești o ființă divină. Nu ești calificat nici măcar să fii demn ca om. Atunci, când diavolii văd asta, vor ști că ai căzut. Atunci pot veni la tine cu subordonații lor, să te chinuie, sau să te facă să devii din ce în ce mai rău din punct de vedere al standardelor decente, morale și virtuoase. Așa vă pot răni. Așadar, vă rog, păstaţi-vă mereu mintea, păstraţi-vă gândurile, vorbele și acțiunile trupești pure, simple. Fără gânduri dăunătoare față de nimeni. Și mai presus de toate, nu vă lăsaţi cuprinşi de această energie ucigașă provenită din carnea persoanelor-animale. Atunci veţi fi în siguranță.

Nu trebuie să mă urmaţi. Doar urmați regulile morale ale acestei lumi. Faceți doar lucruri bune, astfel încât să câștigați mai multe merite. În această lume fizică, tot ce vă doriți trebuie să-l câștigați, chiar dacă ați venit din cel mai înalt Rai, odată ce sunteți aici – pentru că aveți o datorie. Aveți o datorie față de această lume pentru că mâncați hrana lor. Așa că trebuie să plătiţi. Deci, dacă vă faceţi treaba ca să vă câștigaţi traiul, îi ajutați pe alții, atunci nu sunteţi îndatoraţi. Dar totuși, dacă lumea este plină de haos și necazuri, s-ar putea să trebuiască să luaţi parte la o parte din această karmă colectivă. Așadar, pentru a evita toate astea, păstraţi-vă curaţi, păstraţi-vă cu moralitatea integră. Orice lucru bun, faceţi-l imediat. Orice lucru rău, eviaţi-l. Și rugaţi-vă mereu lui Dumnezeu să vă ofere protecție, iubire, și iertare. Atunci veţi fi bine.

Nu trebuie să mă urmați pe mine sau pe altcineva. Dacă standardul vostru uman este bun, solid, atunci sunteți bine. Vă puteți reîncarna din nou ca oameni și veți avea toate meritele cu voi, astfel încât să deveniți bogați, celebri, iubiți și să aveți pace în familia voastră, în viața voastră și în țara voastră. Sper că unii dintre voi ascultă, unii dintre voi care sunteți cu adevărat oameni, care aveți un suflet demn de un om. Dar, desigur, sunt mulți care nu vor asculta pentru că nu sunt oameni. Ei nu au suflete. Ei provin din forța negativă sau sunt ei înșiși diavoli. Așadar, dacă vedeți oameni care sunt aşa, încercați să-i evitați pe cât puteți. Și dacă trebuie să fiți cu ei, rugați-vă lui Dumnezeu. Rugați-vă Raiului să vă protejeze.

Bine, asta este tot pentru moment. Vă iubesc pe toți și mă rog lui Dumnezeu să fie îngăduitor cu voi, să vă ierte și să vă binecuvânteze, să vă iubească și să vă arate calea. Dacă veniți la mine, desigur, sunt dispusă să vă ajut întotdeauna spiritual. Dar dacă nu veniți atunci vă rog să aveți grijă de voi înșivă. Rugați-vă lui Dumnezeu tot timpul, ori de câte ori puteți. Și fiţi o persoană bună. Ajutaţi-i pe ceilalți – să nu faceţi rău nimănui este mai bine. Doar ține minte, nu faceţi rău nici măcar unui vierme. Fie ca Dumnezeu să ne binecuvânteze pe toți, să ne ierte pe toți, și să ne călăuzească pe toți înapoi spre Casa adevărată, minunată, splendidă, lipsită de griji, pașnică, fericită. Amin.

Îți mulțumim, Doamne, pentru Generozitatea Ta, Iubirea Ta, și Compasiunea Ta pentru noi. Fie ca și Tu să fii liber, Doamne, de suferință, pentru că oamenii sunt copiii Tăi. Și când ei greșesc, ei merg în iad, Tu suferi. Fac tot ce pot ca să ușurez asta pentru Tine. Tu știi asta. Și acum este mult, mult mai puțin. Voi continua. Nu ajut doar oamenii sau persoanele-animale, Tu știi asta. Încerc, de asemenea, să reduc, să ușurez sau să anulez complet suferința Ta. Fie ca Tu să mă ajuți să fac orice vrei Tu să fac, Domnul meu, MaPa al meu – Mama și Tatăl – atât de Iubitor, atât de Compătimitor, atât de Bun, atât de Iertător. Mulțumesc, MaPa. Pentru MaPa, trebuie să spunem: îți mulțumim, mulțumim, Prețiosul meu MaPa, cel mai Prețios MaPa, cel mai Iubit MaPa. Adică, Mama și Papa.

Photo Caption: „Expresia Soarelui prin grafica de sus: ‘Eşti iubită şi respectată’, bine, mulţumesc dragă Soare, doar să fii blând cu această lume”

Descarcă fotografia